Soarele s-arata

… sa scriu si eu o povestea fermecata

Povestea e de saptamana trecuta. M-am tot dat pe langa subiect si predicat, dara nu-mi iesea deloc intamplarea. Nici cu vorbele la mine, nici cu tasta in deget.

Intr-o zi de joi, prin cracanatura usii, apare o colega cu ochelarii de soare la ochi. Nu ma mir cu glas tare dar nici nu ma stapanesc si-o iau pe departe:

– Cine te-a batut, fata?!

Se codeste, se foieste, si in ochi mi-l tinteste pe colegul de birou. Itesc capul peste calculator, iteste si ala si ii fac semn discret sa mearga alaturi sa caute ceva. Orice. Ba, daca nu gaseste, sa faca sa plimbe pasul prin curte. Odata iesit si usa inchisa, numa c-o vad pe colega cum isi scoate ochelarii si, in spatele lor, vad niste ochi cat cepele si rosii ca si conjunctivita ar fi fost invidioasa. Plansa mai rau ca dupa intarzierea de salariu. Doliu, nu purta, verigheta inca avea, in statul de functii inca era…ce draq o avea asta?! ma intreb in gand.

– Zi odata ce-ai patit, nu ma mai tine pe jar si framantatura!

Ea tace. Ma ridic in picioare si dau sa ma duc spre ea . Brusc, o apuca vorbitul :

– Mi-a interzis barbatu-meu sa mai umblu goala prin casa!

Nauca, am ramas! Ii trag o privire de jos in sus si de sus in jos, hai ca mai are destul pana la purie si stramba si umflata, nu-i! Basca, si doar de vreo 5 ani maritata! Ba, in spirit de amenintare a rengnului femeiesc, ma masor si io p-a mine, ashea ca sa vad cam pe unde ma gasesc …

– Cum ti-a interzis?! Pai, de ce?! Are p-alta?!

– Ei, pe draq! Tu stii ca io stau la casa, da? dau din cap. Ei bine, noi avem un soi de godin, ne si incalzim cu el  dar si gatesc pe el.

– Asa, si?! intreb consternata.

– Pai, sa vezi! Ieri am facut mancare, de s-a incins ala ca draq!  Cand mancarea era gata, m-am dus si io sa fac un dus si d-acolo am iesit asa cum m-a facut mama trecand pe langa al meu , care statea in fata godinului si-si tinea mainile deasupra lui sa si le incalzeasca, ca tare prost mai sta cu circulatia periferica!

– Aoleu, zic, ai fript omul la maini! zic repede.

– La maini, pe draq! Cu ochii la mine … n-a mai fost atent ca era prea aproape de soba!

Tace iarasi, io astept continuarea. Vede ca n-am inteles si ma lamureste prin semne, aratand explicit zona inghinala, cu traiectorie verticala. Dupa care o pufneste plasul si jalea de i se tremurau genunchi si i se zguduiau matele, ca burti n-avea si continua printre sughituri :

– Si m-a boscorodit, si m-a invinuit, de toti vecinii l-au auzit! Mi-a zis ca divorteaza daca ma mai fatai goala prin casa! De dimineata, numai crema de galbenele mi-a cerut-o, altceva nici c-a vorbit! Io, ce ma fac?!

Cam in aceeasi nota, m-a umflat pe mine un hohot de ras si noroc ca termopanele sunt rezistente la cutremur!

– Ce sa te faci fata?!  Da-i tu cu galbenele si pupa-l pe frunte de copil mare!  Si lasa, draq, plansul, ca soarele s-arata bine pe strada ta cat periferica nu-i si deficitara!

 

O poveste

… un dejun ingurgitat.

O namila de tata, trecand lejer de 1,90, langa un ghimirtic de fatuca bucalata, care cu tot cu motul din cap, sa fi avut vreo 60 de cm. El cu ochii pe  prichinduta, tinand cu talent intr-o mana un castronas cu ciorbita pasata. Ea, cu ochii in ochii lui, tarand un iepuras de un picior. Iepurasului i se falfaiau urechile pe asfalt si vorba cantecului „n-avea nimic impotriva”.

– Uite, vezi…daca nu mananci tu, vin soriceii si mananca mancarica.

– Cale so’cei?

– Aia care sunt aici in hotel!

– Siiii, pe uuunde vin?

– Gasesc ei pe unde!

– Pe unde, pe unde, pe unde?! bate mititica din picioruse.

Taticul face ochii roata si gaseste salvarea.

usita

Si-am ascultat povestea cu soriceii care vin tiptil-tiptil deschid usita cu codita. (E unga cotita? ). Si pentru ca sunt asa de mici, ca sa faca mari, manca mancarica fetitelor. (Da’ de ce sunt mici?! Da’ mama lor nu le da sa manance? Nu le pace mancarica de baietei?! – la ultima intrebare mi-am ciulit si io urechile 😀 ). Si soriceii dupa ce manca mancarica fetitelor se duc la plaja(mare greseala!) (Fac baie in mare? Fara mamica lor?! Si stau cat vor in apa?!). Pe taticul deja stacojiu, il trec apele. Asa am aflat ca soriceii n-au voie in apa si ca nu-i lasa sirenele marii. Si nuuuu, nu pleaca nicaieri fara mamica lor!  😀  Ca vin pescarusii si-i fura! … (De ce ii fula?!)  Pescarusii n-ai copii? Pe ei cine-i fula?). Nu, pe copiii de pescarus nu-i fura nimeni ca ei nu pleaca singuri din cuib ca n-ai codite de soricei! 😀

Noroc cu castronul mic 😀 La final, taticul a inchis bine-bine usata la soricei, ca nu era mamica soriceilor acasa si sa nu cumva sa plece soriceii la plaja singuri! 😀 😀