Perspectiva

…manca-o-ar,  mama!

Cum de dimineata am aflat o veste sau ma rog, vestea m-a aflat pe mine, dupa ceva discutii logice si din aproape-aproape, o anumita situatie a capatat forta lui Hopa Mitica, din cap in picioare se ridica.
Dupa, am ramas pe ganduri. Despre cum ne alegem reprezentantii. De orice fel. Ca despre alegerea lidarului sindical era vorba in veste.

Lumea…lumea judeca. Ancorata in trecut, impiedicata in prezent, cel mult este capabila sa previzioneze viitorul pe termen foarte scurt si nici p-ala de cele mai multe ori. In alegerea cuiva, in orice rang, functie, etc, ar trebui sa primeze niscai cerinte si asta daca sunt definite. Teorie, practica si calitati personale. Un amalgam dintre ele, o intaietate pe una dintre ele, in anumite cazuri. Avem candidati. Nimeni, insa, nu pune o banala intrebare : care-i interesul lui X?! Idealistii, eroii sunt doar in povesti. Nimeni nu mai moare pe baricade, degeaba sau gratis. Nimeni nu se (mai)arunca cu capul inainte fara ca sa aiba un scop personal sau de grup. E oare atat de greu de inteles, de crezut?! In cazul aflat de mine, cu duiosie exemplificat si argumentat, toti cei 4 adversari au cate cel putin un interes. 2 au interese de natura financiara. Salar mai mare si daca se poate, oase sa roada. Unul isi doreste asigurarea unui confort personal, un beneficiu de care altfel n-ar avea dreptul. Iar al 4-lea,.. isi doreste confruntarea si victorii pe alt palier decat cel profesional.

O alta intrebare pe care ar trebui pusa este : care dintre interesele lor ar putea sa vina in ajutorul interesului propriu, al restului?  Hmmm…

Cum spuneam, lumea judeca dupa alte criterii. Si, cu atat mai putin, nimeni nu se gandeste la perspectiva pe termen lung. Netinandu-se cont de niciuna din cele insirate mai sus, reactia multimii este pur emotionala. Si tot emotional, cu furie, reactioneaza cand rezultatele nu se ridica nici la glezna asteptarilor. Un cerc vicios din care nu stiu cum naiba o sa mai iesim!

6 comentarii la “Perspectiva

  1. Eu măcar am scăpat de dilemele astea pentru că am decis, odată cu plecarea fiului meu în State, să nu mai pun ștmpila pe niciun buletin de vot de-acum încolo, indiferent de nivelul și scopul alegerilor. Știu că nu rezolv mare lucru cu asta, dar măcar nu mă simt părtașă la aranjamentele lor mai mult sau mai puțin oneroase.

    • Silavaracald:dupa ziua de azi…incep sa cred ca dupa ce ca lumea nu vrea sa-si puna intrebari…si jocurile se fac oricum, ma intreb daca chiar neparticiparea e o solutie…

  2. Lumea o fi ca ea si noi om fi ca lumea…. S-a tot spus, se spune si se va mai zice chestia asta.
    Doar ca, asa cum e scris si „pozat” in textul asta, te duce mai mult spre aia cu „m-am nascut langa Carpati, din nefericire”; chiar ca n-avem nici o treaba cu „lumea” , noi, mioriticii
    Noi suntem ca noi. Si-om ramane’n veci. Lumea ? Treaba ei, frate !
    Si sa faca bine sa nu se bage in treburile noastre. Ca stim noi mai bine..
    😀

    • WhiteWolf: exact asa s-a si intamplat ! 😀
      Cu un singur amendament…”treburile noastre” s-a rasturnat cu carul cu prosti…

Nu Se Permit Comentarii.

NU se permit comentarii !