Proba

…de contur.

Vine un coleg fericit nevoie mare că s-a tuns. Nimic special până aici dacă nu l-am şti şi dacă, nu s-ar fi lăudat:

– Băi, nene, am negociat cu ele!

Stupoare. Cerem amănunte. Le dă, mândru. Cocoş.

– Am întrebat cât costă şi când am aflat că-i tunsul 12 lei, m-am revoltat, nene! Am negociat cu ele să-mi tundă numai conturul!

Ne bulbucim ochii la chica lui. Măi frate, dacă-ar fi fost vreun chel, înţelegeam că-i dă contur, la spate, pe fâşia aia dintre două urechi u.şor clăpăuge. Frate, dar la claia lui de păr din care maturitatea n-a pierdut niciun fir, conturul se numeşte tuns!

– Şi cât le-ai dat până la urmă? îl întreb.

– Mai întâi le-am oferit 8 lei, aşa ca să am ce creşte, ştiţi voi, ca la turci. Io zic preţul ăl mai mic, ei zic p-ăl mai mare, până picăm la troc. Io am zis 8, fetele au spus 10, doar pentru contur.

– Şi?! întrebăm în cor cu mintea strânsă ghem de zgârcenia lighioanei din faţa noastră.

– Eeeee, le-am dat, până la urmă 12 lei, cu tot cu şpagă!

Mă uit către un coleg, prieten vechi de 20 de ani. Ne înţelegem din ochi.

– Sper că ţi-au făcut proba de contur… zic aşa într-o doară, privindu-mi unghiile ca şi cum aş fi avut o pieliţă netăiată.

– Ce probă de contur?!

– Păi, da! Că dacă n-a fost tuns, ci numai contur, există o probă care se face, aşa de la distanţă.

– Hai că faci mişto de mine!
Când să mă (în)jur că nici vorba, prietenul îmi sare în ajutor.

– Băh, mie-mi face probă de contur de fiecare dată! Mă pune să merg şi dacă cumva mi-a rămas vreun smoc rebel, frizerul mi-l taie numaidecât! Nu se există să nu plec fără să-mi facă proba de contur! Ba odată, când mă grăbeam, m-au întors de la uşă! Aşa se face când ceri numai contur!

– Ia mergi, măh, să vedem cum ţi-a dat conturul! zic ferm şi fără urmă de zâmbet.

Bagă capul între umeri şi face câţiva paşi. N-apucă să facă mai mulţi, că prietenul preia ştacheta şi-i dă loviturile de graţie, cu măiestrie, una după una:

– Ehe, ţi-a rămas pe dreapta…Întoarce-te, şi-l apucă de cot, răsucindu-l(ocazie cu care îmi face semn discret foarfecând din degete). Daaaa, uite, şi pe stânga ai două mai lungi. Ajung şi io cu foarfeca de birou. Băi, cât zici c-ai dat?! 12 lei???? Mâine trebuie să te duci la frizer să te tundă ca lumea că te faci draq de râs în troleibuz!! Sper că nu te mai duci la fete, că uite ce ţi-au făcut! Asta e, trebuie să mai dai bani o dată!
Până la bani, nene! Atât i-a trebuit.

– Băi, băi, nu mă lăsaţi aşa!

L-am lăsat să ne roage de două ori. Sigur că da, a dat(ca prostul) de 3 ori turul holului, dus-întors, şi-am tuns, în aer, vreo două pufuri de plop rătăcite pe holurile instituţiei 😀

2 comentarii la “Proba

  1. Buna dimineata. Multumesc pentru „pastila de ras”. Cred ca o sa cer si eu frizerului, pardon hairstylist-ului sa-mi faca o proba de „contur” iar la croitor o proba de „tur” ca la ciclisti ca sa pot negocia pretul.
    O zi minunata.

    • Vasile: Buna dimineata! Cu placere! 🙂
      Lasa-l numai pe el, pe coleg sa faca probe, ca maine poimiine, ne cer in piata proba de castravete! :))))
      O zi minunata si voua! 🙂

Nu Se Permit Comentarii.

NU se permit comentarii !