Vise

…cu ochii deschişi.
casa1

Sunt pe o străduţă laterală a blocului cunoştinţei mele. Acolo am găsit loc de parcare, acolo am lăsat maşina. La plecare, doamna m-a condus până la maşină. Încă, mai povesteam, încă mai era ceva de spus. Ba mai mult, aştepta o veste importantă şi avea emoţii. Când i-a sunat telefonul, din discreţie, am considerat potrivit să mă îndepărtez.
Aşa am dat cu ochii de ea.

În paragină. Tristă. Gri. Uitată de lume şi viaţă.

Când şi-a terminat convorbirea, doamna s-a apropiat de mine. N-am aşteptat să mă întrebe:

– O vezi? O vezi albă cu tocăria şi sageacul refăcute în culoarea lemnului de nuc?
Uită-te la scări! Le vezi? Le vezi cu betonul refăcut, cu treptele drepte şi covoraşe antiderapante ce imită modele de fier fojat?
Vezi pe colţurile alea ghivece de beton cu plante curgătoare? Ştii ce-aş pune pe exteriorul peretelui scărilor? I-aş pune un panou de fier forjat în aceeaşi formă dar fără să-l acopere total…
Vezi uşile alea fabuloase?!?! Uită-te la broderia de lemn!

 Minunate! Să le redai strălucirea cu patină semi-ternă a unui lac…să le protejezi cu o copertină dantelată…Şi vezi aplicele ce le iluminează în noapte?
Priveşte curtea asta mică şi discretă…cu iarbă verde, deasă, ca un covor. Vezi boltele de trandafiri, pe peretele dinspre vecinul din dreapta,  sub care stă măsuţa aia metalică, rotundă, cu mozaic pe blatul ei? Cu două scaune cu spătar dantelat, tot din fier…
Privesc gardul de fier forjat de acum 50 de ani. Mă gândesc, cu glas tare, ce zace sub scorojeala timpului. Şi, n-aş schimba nimic la el.  E aşa cum trebuie. Doar poarta aş înălţa-o. Şi, mi-ar plăcea ca deasupra restului de gard să fac un cadru, pe care, o glicină să curgă, ca o perdea, pentru privirile indiscrete.

Nu ştiu cum arată înăuntru dar presupun că-i modelul standard pentru o astfel de casă. Intrare, hol pe post de sas, stânga-dreapta camere. Sau poate că nu, poate şi interiorul rezervă surprize. Văd şi corpul din spate dar mă opresc din vise.

– Îmi pare rău când văd astfel de clădiri. Mâine, dacă aş putea, aş (re)face casa asta…Doar pentru ea, n-ar avea nicio importanţă dacă nu e mea …romantic

6 comentarii la “Vise

    • Dumi: nu stiu. Si nici nu-mi pasa…
      Dar tare mi-ar placea…Ea, si inca altele pe care le-am gasit in paragina…

    • Dumi: probabil e greu de inteles. Nu vreau casa, nu-mi trebuie o alta decat daca voi pleca din asta si atunci precis n-o sa fie pe-o strada…
      Asa sunt eu, asta e unul din lucrurile pe care le-as face din drag.

  1. Greu de inteles n-ar fi. Doar ca visul celui care detine casa si terenul nu s-ar potrivi cu al matale. Nici ala greu de inteles.

    • Dumi: privesti punctual casuta asta, eu visez sa fac printesa din orice casuta 🙂

Nu Se Permit Comentarii.

NU se permit comentarii !