…si lumina. Si L-am prins la garoafe.
Ori de cate ori am posibilitatea dau o raita pe la piata de flori. Ca uite asa, dintr-o tocmeala apriga, vin acasa cu bratele pline. Asa am facut si pe 22 decembrie. Cu trei pachete de garoafe, m-am intors victorioasa, acasa. Pe care le-am impartit total aleatoriu, in doua vaze. Punandu-le aceeasi apa. Si aceeasi cantitate. Una din vaze spre o usa. Cealalta spre fereastra. Distanta dintre ele de cca 1,5 m.
Pozele sunt facute ieri. Este o diferenta, intre ele, majora si imensa. Si, cred sincer ca nu-i DELOC intamplator. Degeaba ai lumina…daca n-ai Lumina.


Ana lu’…:) Imi vine in minte o melodie a Mihalei Bustuchina.
” Am iubit, iubit,
Am iubit lumina pura,
Floare rosie, pe gura,
Si in inima arsura…”
Si domnul a zis: ”faca-se Lumina!” si Lumina se facu. Lumina e viata. Asa si florile tale. Au nevoie de ea ca sa traiasca si sa fie frumoase.
Gabriela: toti avem nevoie de Lumina. Depinde insa cum ne pozitionam. Ne Lumineaza sau ne lumineaza.
Dinlauntru sau dinafara.
Wow. Uite, florile tale imi aduc aminte de gradina manastirii Dervent. Am vizitat-o acum cativa ani toamna tarziu, spre sfarsitul lui noiembrie. Pe drum, peisajul era conform anotimpului: roadele culese, frunzele cazute, florile ofilite. Cand am intrat in curtea manastirii am dat peste o alta lume, plina de verdeata si de flori. Parca ar fi fost abia inceputul lui septembrie, asa aratau toate…
Stylehandmade: e vorba de apropiere.De El. Asa o vad eu. Imi e clar ca de acum inainte acela este locul florilor si nu numai 🙂
Sf. Nectarie… cum să nu râdă florile..?
La mulţi ani!
Anastasia: si El, Dragul, printre Ceilalti 🙂
La Multi Ani cu bucurii! 🙂