La îmbinarea dintre

…mare şi munte.

Voula, zona metropolitană de sud a Atenei, se află la 16 km de centrul orașului. Pe coasta Golfului Saronic, la poalele de sud-vest a muntelui Hymettus. Accesul către ea s-a făcut de ne-au ameţit spiralele drumului naţional. Ioana(GPS), fără de care ne-ar fi prins Paştele căutând, şi-a căpătat respectul nostru cu această ocazie. Apoi, am dat de rampele străzilor pe munte. Cu înclinaţia lor, cauciucurile sfârîiau pe asfalt iar maşina, în I-a, părea că stă pe loc şi asta într-o poziţie suspendată.

Ne-am cazat în unul din apartamentele vilei de unde, dimineaţa, Voula aflată perfect la îmbinarea dintre munte şi mare, ne-a încântat cu priveliştile ei.

Un orăşel de munte

Grecia

…ARahova.

Exact! Aşa ne-a frapat şi pe noi asemănarea numelui, însă, fără de asemănare a locurilor. Un orăşel de munte parcă deprins dintr-o carte cu poveşti. În miniatură fără să fie miniatură.

Un cot de stradă care nu numai că ne-a plăcut mult dar aproape că ne-a prins noaptea plimbându-ne. L-am parcurs aproape de două ori. Ne-am oprit la fiecare colţişor de unde răsăreau, spre vârf de munte, alte străduţe la fel de fermecătoare. Popasuri ca cele din poză, cu pernuţe şi floricele, pe pervazul exterior al ferestrelor mari. Casele cu balcoanelor lor generoase din care nu lipseau florile. Flori de toate felurile şi ghivece aşijderea. Comercianţi cu marfă de tot felul şi în special, cele locale. După ce-am savurat, în cântecele de păsărele, o cafea, ne-am făcut câteva cumpărături din cele ce ne-au înghiontit la inimă, am repornit la drum.
Bun-gust, curăţenie, un peisaj sublim, viaţă, ARahova.

Indicaţii preţioase

…de copilot.

– Ce scrie acolo pe panou? Unde suntem?

Boabă de rusă n-am făcut. Cu atât mai mult, boabă de bulgară, nu s-a strecurat! Mă uit la panou, el trece pe lângă maşină şi rămâne-n drum, eu gânditoare la 120 la oră.

– Ce scria? Ce scria?

– Fundiţe şi zero barat! zic plină de entuziasm.

Oleacă mai la vale, depăşind Bulgarită, rapiţâtă şi liliacâtă la care m-am zgâit tot drumul, în ţara lui suflaki, ţipuro şi ţaţichi, alte indicaţii preţioase aveam să dau şi numai atunci când nu bifam pe-o listă fix cu ce plante şi cu ce flori, de pe marginea drumului, o să umplu portbagajul la întoarcere.

– Unde suntem?

– La Pi, Delta, Alfa şi Omega! Asta-i drumul bun, parol!

Împrietenirea

…între popoare şi mergătoare.

Între hai-hui şi staţionare.

Între trasee şi oraşe.

Între motorinică şi pistonaşe.

Între adidaşi şi blugi.

Între stres şi dă-i şi fugi!

Între centură şi pilot

Între Coţăhârlă şi Ghemotoc.

Şi-am plecat cu Ică

La volan cu Manolică!

Foicică de cicoare

Împrietenirea e biruitoare!

Şi-am plecat aşa

De Paşti altundeva!

 

Pam – Pam!

ps. La mulţi ani, Pantazică!!!